Category Archives: România pitorească

Scărița-Belioara în straie de toamnă

Treaba e că postările mele au devenit rare și anacronice în ultima vreme. Dar dacă tot am făcut câteva poze astă-toamnă, am zis să nu le las pe dinafară, chiar dacă nu-s de sezon. Și așa-s cam “gălbejite” și doar nu era să aștept toamna ca să le împărtășesc :D.

Dacă nu știți pe unde vine scărița asta, foarte bine, nici nu vă zic. Nu de alta, dar e un loc prea frumos și e bine să rămână așa cum l-am găsit, retras și liniștit. Bine, glumeam, sunt convins că vă descurcați voi cu atâta tehnologie pe capul nostru în zilele astea.

Despre tură, n-o să vă zic decât că a fost o zi totalmente agreabilă de toamnă, în care am prins natura la apogeul ei de colorit tomnatic, temperaturi de 17 grade Celsius la umbră și fără vânt. Restul, în poze. Din păcate unele poze le-am făcut doar cu telefonul și am ratat niște cadre superbe pentru aparatul foto, pentru care mi-a părut rău. Prin urmare, nu se regăsesc aici. Acum, aia e… poate pe viitor :).

_DSC1486_DSC1487_DSC1495_DSC1505_DSC1528_DSC1530_DSC1539_DSC1543

“În drumul Dvs nu luaţi nimic, doar imagini, nu omorâţi nimic, doar timpul, nu lăsaţi nimic, doar urmele paşilor voştri….şi mai reveniţi. Oricând!”

Advertisements

Zorii zilei pe Piatra Șoimului

Probabil ultima ieșire la zăpadă pe anul 2015, din motive obiective, independente de voința mea, s-ar putea să fi fost Rarăul, pe care l-am vizitat cu această ocazie a doua oară. Prima vizită ce a avut loc în urmă cu câțiva ani, tot pe zăpadă, a fost foarte interesantă măcar dintr-un punct de vedere: aici am întâlnit cea mai profundă liniște pe care am putut-o trăit-o vreodată. În rest a fost doar ceață, că n-am văzut nici măcar Pietrele Doamnei.

Dacă data trecută, am ales traseul dinspre Valea Bistriței, prin Chiril, de data asta, am încercat abordarea dinspre nord, prin Pojorâta. Motivul a fost drumul, oarecum practicabil, care deși era acoperit de zăpadă se pare că permitea urcarea până la cabană pentru mașini de orice fel. Acum, pentru cei care mă cunosc, poate se vor întreba de ce, ca iubitor de natură, am ales să merg cu mașina până la cabană, Motivul e același care nu mi-a mai permis să văd anul ăsta Călimanii în toată splendoarea lor, acoperiți de nea, și anume, genunchiul stâng, care mi-a făcut mari probleme la coborârea din Hășmaș. Și cum e vechea vorbă, cu socoteala din târg care nu se potrivește cu aia de pe munte… am fost nevoiți să lăsăm mașina la aproape 10km de cabană. Urcarea a fost foarte lejeră, fără rucsacul greu, de tură lungă, cu cort, izopren, sac de dormit și multă mâncare. Totuși pentru genunchiul meu, a fost o corvoadă. Una peste alta, am ajuns și la Cabana Rarău undeva pe la ora 15:15, am băgat rapid un sandviș și am luat-o în sus spre vârf, cu scopul de a vedea cât mai mult, poate o tură până la Popii Rarăului. Genunchiul n-a fost de-acord, cum n-a fost de-acord nici cu planul inițial care trebuia să ne ducă pe circuitul Pietrele Doamnei. Așa că am privit apusul de undeva de deasupra fostei cabane meteo a Rarăului. Întorși la cabană, de data asta nici foc în șemineu n-a mai fost, așa că ne-am mulțumit să luăm masa lângă o sobă în holul cabanei.

A doua zi, planul era să ne trezim pentru răsărit, pe care să-l privim de pe Piatra Șoimului. Ideal ar fi fost să-l vedem undeva în apropierea vârfului (pentru asta ne vom întoarce), dar durerile de la genunchi, n-au cedat. Ideea e că răsăritul pe Piatra Șoimului nu prea se vede, ceea ce se vede de fapt este silueta Pietrelor Doamnei în lumina răsăritului, dar zările se deschid și spre toată zona Sud-Est, Sud și Vest, adică Ceahlău, Munții Bistriței și Călimanii, ca și grupe principale de munți, dar și Giumalăul, muntele vecin Rarăului. Totuși chiar dacă n-am văzut soarele străpungând cerul la orizont, acest răsărit e în primele trei pentru mine. Mai jos, veți vedea de ce.  Ca și în Hășmaș, cadrele sunt repetitive, subiectul principal pentru poze fiind lumina și culorile, Vizionare plăcută! 🙂

PS: Poza de final este bonus, de fapt ea nu este de la răsărit ci de la apusul din urmă cu o seară.

Bună dimineața. E ora 7:05

Bună dimineața. E ora 7:05

7:08

7:08

În cadru se vede silueta Ceahlăului

În cadru se vede silueta Ceahlăului

Pietrele Doamnei. Cerul era absolut ireal. Îmi pare rău, dar aparatul meu nu poate să surprindă dinamica culorilor ce am văzut-o cu ochii noștri

Pietrele Doamnei. Cerul era absolut ireal. Îmi pare rău, dar aparatul meu nu poate să surprindă dinamica culorilor ce am văzut-o cu ochii noștri

Întorc aparatul către Călimani

Întorc aparatul către Călimani

Ne întoarcem privirle spre Ceahlău din nou. 7:23

Ne întoarcem privirile spre Ceahlău, din nou. 7:23

Se pot desluși pe Ceahlău, Panaghia, Toaca și Ocolașul Mare

Se pot desluși pe Ceahlău, Panaghia, Toaca și Ocolașul Mare

O privire de ansamblu

O privire de ansamblu

Călimanii. Cupola vulcanică de vest începea să fie luminată tot mai mult

Călimanii. Cupola vulcanică de vest începea să fie luminată tot mai mult

7:33

7:33

Ne întoarcem privirea cu totul și admirăm Vf Giumalău în lumina răsăritului

Ne întoarcem privirea cu totul și admirăm Vf Giumalău în lumina răsăritului

De pe văi se ridică o ceață ușoară. 7:37

De pe văi se ridică o ceață ușoară. 7:37

Deși noi nu vedem soarele, putem observa că s-a ridicat destul de mult, după lumina care se lasă pe Călimani. E 7:39 s-a cam dus magia

Deși noi nu vedem soarele, putem observa că s-a ridicat destul de mult, după lumina care se lasă pe Călimani. Mult în dreapta, se pot observa vârfurile Străcior și Bistricior. E 7:39, s-a cam dus magia

Final

Final

“În drumul Dvs nu luaţi nimic, doar imagini, nu omorâţi nimic, doar timpul, nu lăsaţi nimic, doar urmele paşilor voştri….şi mai reveniţi. Oricând!”

O Piatră Unicat

După Călimani, Ceahlău și Rarău, era timpul pentru ceva nou în peisajul turelor de iarnă așa că, am ales tot ceva accesibil fără echipament tehnic special. Și a fost Hășmaș. Hășmașii i-am văzut din mașină când am traversat Cheile Bicazului. Chiar dacă nu impresionează prin înălțime (având sub 2000m), abrupturile sale întorc privirile oricărui trecător. Dacă de jos i-am văzut, am zis să vedem cum o fi sus.

Tură de două zile, cu obiective prestabilite: Cabana Piatra Singuratică (locul de înnoptare) și Vf. Ascuțit în prima zi, iar a doua zi, Vf. Hășmașul Mare. La fața locului lucrurile s-au schimbat nițel. Am urcat pe bandă albastră din Bălan până la cabană. Mai erau vreo două ore jumate până la apus. Traseul spre Vf. Ascuțit nu era bătut și fără rachete am renunțat să-l mai facem. Am preferat să așteptăm liniștiți apusul pe lângă Piatra Singuratică (Unică, după altă denumire).

A doua zi urma Hășmașul Mare. Na, că nici asta nu ne-a ieșit chiar cum am vrut. Cu vizibilitate de 50-100m maxim, ninsoare și vânt (nu puternic, dar mediu), încercările ne-au fost zădărnicite și de faptul că traseul spre vârf nu este marcat de la intersecția cu traseul de creastă. Care intersecție, nici aia nu e marcată. Pe lângă asta, zăpada viscolită a făcut imposibil să mai găsim urmele de dinainte cu o zi pe care urcaseră alți turiști (pe o vreme superbă, de altfel…). Oricum, ajunși acasă, după ce am descărcat hărțile înregistrate, am constatat că am ajuns tocmai sub vârf, și am mai fi avut o jumătate de oră până sus, prin zăpada ce depășea genunchii. Efortul ar fi fost oricum mai degrabă inutil datorită lipsei de vizibilitate. Experiența a fost însă foarte intensă. Și utilă. Nu distractivă, dar… pură. Am simțit natura în starea ei brută. Una peste alta, o experiență pozitivă. Și data viitoare, poate îmi atrageți voi atenția să-mi iau cagula și ochelarii de schi… doar în caz că mai dăm de vreme din asta.

Să trecem și la poze. Cadrele sunt puține, se vor repeta subiectele în poze, dar ceea ce face diferența este lumina. O lumină care s-a întins pe tot spectrul de la galben-portocaliu-roșiatic, ca apoi să se stingă într-un gri, străpuns ușor de accente rozalii. La colecția de față a participat cu poze și Cristi. Vizionare plăcută! 🙂

1

Căsuța din pădure

Umbre pe zăpadă

Umbre pe zăpadă

Un adorabil pui de ciobănesc de Bucovina, al unui localnic care obișnuiește să urce la cabană

Un adorabil pui de ciobănesc de Bucovina, al unui localnic care obișnuiește să urce la cabană

La cabană

La cabană

Ne îndreptăm spre primul obiectiv, Piatra Singuratică și admirăm printre crengi abrupturile Hășmașului Mare

Ne îndreptăm spre primul obiectiv, Piatra Singuratică și admirăm printre crengi abrupturile Hășmașului Mare

Brăduți împodobiți

Brăduți împodobiți

Privire peste Hășmașul Mic

Privire peste Hășmașul Mic

Pe cabluri

La Piatra Singuratică, pe cabluri

Hmm... cam vertical

Hmm… cam vertical

Detaliu

Ne calmăm, și decidem să renunțăm să escaladăm până în vârf. Mai bine admirăm ceva frumos...

Ne calmăm și decidem să renunțăm să escaladăm până în vârf. Mai bine admirăm ceva frumos…

...adică, asta!

De exemplu…

Acum, să căutăm și un loc de unde să vedem apusul. Găsit!

Acum, să căutăm și un loc de unde să vedem apusul. Găsit!

Priviri spre Hășmașul Mare

Priviri spre Hășmașul Mare

Schimbăm subiectul și admirăm și hăinuțele brăduțului

Schimbăm subiectul și admirăm și hăinuțele brăduțului

Mă îndrept spre locul unde vom savura apusul și privesc stânga...

Mă îndrept spre locul unde vom savura apusul și privesc stânga…

...și dreapta

…și dreapta

Cristi e deja la post

Cristi e deja la post

Îmi întorc privirea și pentru prima dată am o imagine de ansamblu cu Piatra Singuratică

Îmi întorc privirea și pentru prima dată am o imagine de ansamblu cu Piatra Singuratică

Hășmașul Mare în nori. Cine a mers acolo pentru apus, nu știu ce-a văzut...

Hășmașul Mare în nori. Cine a mers acolo pentru apus, nu știu ce-a văzut…

Noi însă, am savurat

Noi însă, am savurat

Piatra Singuratică în culori galben-portocalii

Piatra Singuratică în culori galben-portocalii

Ne întoarcem din nou privirea spre soare apune

Ne întoarcem din nou privirea spre soare apune

Hășmașul Mic

Hășmașul Mic

Ceahlău cu Ocolașu Mare se zărește printre brazi

Ceahlău cu Ocolașu Mare se zărește printre brazi

Se schimbă luminile din nou peste Hășmașul MIc

Se schimbă luminile din nou peste Hășmașul MIc

Între timp, Hășmașul Mare, rămâne în nori

Între timp, Hășmașul Mare, rămâne în nori

Ultima frântură de soare...

Ultima frântură de soare…

Înainte să fie înghițit de nori

…înainte să fie înghițit de nori

Licăr roșu sub pinten

Licăr roșu sub pinten

Dintr-o dată s-a schimbat decorul. Pardon, luminile

Dintr-o dată s-a schimbat decorul. Pardon, luminile

Detaliu cu unul din turnurile Pietrei Singuratice

Detaliu cu unul din turnurile Pietrei Singuratice

Se lasă ceața

Se lasă ceața

Ultimul cadru pe ziua de azi

Ultimul cadru pe ziua de azi

A doua zi, ceață, ninsoare, viscol...

A doua zi, ceață, ninsoare, viscol…

În apropiere de Vf. Hășmașul Mare. Temperatura resimțită era sigur mai jos, probabil în jur de -15 grade

În apropiere de Vf. Hășmașul Mare. Temperatura resimțită era sigur mai jos, probabil în jur de -15 grade

Final

Final

“În drumul Dvs nu luaţi nimic, doar imagini, nu omorâţi nimic, doar timpul, nu lăsaţi nimic, doar urmele paşilor voştri….şi mai reveniţi. Oricând!”

Scaunul Domnului în alb – v.2

Pe Scaunul Domnului, mai fost-am. Mai fost-am și iarna. Io țineam minte că am fost chiar de două ori, dar în lipsa dovezilor arheologice (a se citi, poze), am auto-convenit că am fost doar o dată.  Pentru relaxare, pentru natură, pentru aer tare de munte, pentru munte, pentru mișcare, am zis să dezmorțim oscioarele.

Date tehnice, n-o să pot expune prea exact, dar treaba stătea cam așa: la mașina aveam -11 grade pe un soare strălucitor și altitudine ~750m. Trebuia să ajungem la 1380m, temperatura de pe platou trebuia să fie mai mică. Și a fost! N-am avut instrumente de măsurat, dar aproximăm că au fost sub -15. Pe lângă că mâinile mi-au degerat puțin pentru timpul cât am stat cu mănuși subțiri (deh, am avut de făcut poze, un sandviș, alea alea…), telefonul a decis subit când avea 85% baterie că refuză să funcționeze în asemenea condiții extreme și a clacat. De la 85% baterie, în următoarea secundă, alertă, baterie descărcată: 1%. Asta e! Cu ocazia asta m-am convins că am nevoie de aparatură mai serioasă pentru munte. Tură lejeră și relaxantă, poate cea mai reușită pe Scaunul Domnului. Doar câteva imagini mai jos.

În apropiere de platou, peisajul s-a schimbat radical

În apropiere de platou, peisajul s-a schimbat radical

Pe platou zăpada era până la genunchi în unele locuri

Pe platou zăpada era până la genunchi în unele locuri

Soldați

Soldați

Indicații

Indicații

Haine albe

Haine albe

Firicelele trădau stratul nu foarte gros de omăt

Firicelele trădau stratul nu foarte gros de omăt

Cu privirea spre Gurghiu

Cu privirea spre Gurghiu

Valea Mureșului

Valea Mureșului

La înălțime

La înălțime

După ce am părăsit Scaunul, l-am admirat de la distanță... de vreo 2 ore, așa cum se măsoară distanțele pe munte :)

După ce am părăsit Scaunul, l-am admirat de la distanță… de vreo 2 ore, așa cum se măsoară distanțele pe munte 🙂

Final

Final

“În drumul Dvs nu luaţi nimic, doar imagini, nu omorâţi nimic, doar timpul, nu lăsaţi nimic, doar urmele paşilor voştri….şi mai reveniţi. Oricând!”

Toamna în Ardeal

Mai jos, o colecție de fotografii din toamna anului 2014, toate în Ardeal, zona Clujului.

Pădurea Hoia

Pădurea Hoia

Pădurea Hoia

Pădurea Hoia

Măguri-Răcătău

Măguri-Răcătău

Pădurea Hoia

Pădurea Hoia

Măguri-Răcătău

Măguri-Răcătău

Pădurea Făget

Pădurea Făget

Pădurea Făget

Pădurea Făget

Multicolor, lângă Pădurea Făget - în apropiere de Sălicea

Multicolor, lângă Pădurea Făget – în apropiere de Sălicea

Pădurea Făget

Pădurea Făget

Pădurea Făget

Pădurea Făget

Măguri-Răcătău

Măguri-Răcătău

Pădurea Făget

Pădurea Făget

Deasupra satului Tăuți

Deasupra satului Tăuți

Pe Valea Arieșului

Pe Valea Arieșului

Florești - baraj

Florești – baraj

Rogojel

Rogojel

Rogojel

Rogojel

Rogojel

Rogojel

Vedere de pe Vârful Vlădeasa - 1836m

Vedere de pe Vârful Vlădeasa – 1836m

Lângă Săcuieu

Lângă Săcuieu

Lângă Săcuieu

Lângă Săcuieu

Lângă Săcuieu

Lângă Săcuieu

Lângă Săcuieu

Lângă Săcuieu

Vedere cu partea vestică a Masivului Bedeleu

Vedere cu partea vestică a Masivului Bedeleu

În apropiere de Cascada Vânătările Ponorului

În apropiere de Cascada Vânătările Ponorului

În apropiere de Cascada Vânătările Ponorului

În apropiere de Cascada Vânătările Ponorului

“În drumul Dvs nu luaţi nimic, doar imagini, nu omorâţi nimic, doar timpul, nu lăsaţi nimic, doar urmele paşilor voştri….şi mai reveniţi. Oricând!”

La Muntele Roș

Al doilea descălecat în Ciucaș a avut loc într-un superb weekend de octombrie, când pădurea tocmai se îmbrăcase cu straie noi, multicolore.

De data aceasta, traseul a pornit de la Muntele Roșu, înspre Cabana Ciucaș și apoi mai sus până pe Vârful Ciucaș și retur.

Câteva precizări: drumul până la Muntele Roșu, de la șoseaua ce duce spre Cheia este… mai mult decât dezastruos, mai ales pentru mașini mici care nu au o gardă la sol generoasă. O altă treabă care ne-a lăsat un gust amar este noua Cabană Ciucaș, o cabană făcută special pentru orășeanul amator de priveliști frumoase, care însă nu precupețește să depună nici un fel de efort de a ajunge până pe munte, așa că, s-a făcut drum pentru ei și sunt transportați cu mașini 4×4 până sus. Omul de munte care speră să găsească atmosferă muntenească la cabană va avea surprize. De exemplu, un ceai, costă… 7 lei! Da, 7 lei un ceai pe munte. N-avem nevoie pe munte de astfel de privatizări ale cabanelor. Oamenii de munte cunosc.

Dar mai bine să lăsăm aspectele mai puțin plăcute deoparte și să ne delectăm cu priveliști autumnale.

Spre Cabana Ciucaș

Spre Cabana Ciucaș

Schimb de haine

Schimb de haine

Pe Vârful Ciucaș - 1954m

Pe Vârful Ciucaș – 1954m

Privire spre Vest - Bucegii în fundal

Privire spre Vest – Bucegii în fundal

Un cadru cunoscut - Muchia Gropșoarele-Zăganu

Un cadru cunoscut – Muchia Gropșoarele-Zăganu

Corvus Corax

Corvus Corax

Babele la Sfat

Babele la Sfat

Undeva printre Țigăile Mari

Undeva printre Țigăile Mari

Sub Țigăile Mari

Sub Țigăile Mari

Am înțeles că mai este și denumirea de Tigăi. Mie mi se pare că are mai mult sens țigaie, dacă ne gândim la rasa de autohtonă de oi

Am înțeles că mai este și denumirea de Tigăi. Mie mi se pare că are mai mult sens țigaie, dacă ne gândim la rasa de autohtonă de oi

În alte orizonturi, aur și mai mult verde

În alte orizonturi, aur și mai mult verde

Din nou în pădure

Din nou în pădure

Culori galben-arămii

Culori galben-arămii

Spre asfințit

Spre asfințit

Ajung la țanc într-un loc mai deschis și trag cadru după cadru cu apusul

Ajung la țanc într-un loc mai deschis și trag cadru după cadru cu apusul

Străluciri

Străluciri

Siluete

Siluete

În partea opusă, luna

În partea opusă, luna

Am prins Bucegii în cătare

Am prins Bucegii în cătare

Linia orizontului definită de Bucegi, la asfințit

Linia orizontului definită de Bucegi, la asfințit

O dimineață răcoroasă

O dimineață răcoroasă, la Muntele Roșu

Linii curbe

Linii curbe

Mărgele

Mărgele

In the woods

In the woods

Muchia Gropșoare-Zăganu de la Muntele Roșu

Muchia Gropșoare-Zăganu de la Muntele Roșu

Detaliu multicolor

Detaliu multicolor

Stația seismică de la Muntele Roșu

Stația seismică de la Muntele Roșu

La plimbare

La plimbare

Radiografie

Radiografie

Pătuț

Pătuț

Semeție

Semeție

Geometrie

Geometrie

Final

Final

“În drumul Dvs nu luaţi nimic, doar imagini, nu omorâţi nimic, doar timpul, nu lăsaţi nimic, doar urmele paşilor voştri….şi mai reveniţi. Oricând!”