Iată, dacul!

Brâncuși - autoportret (1933)

Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul și nu descifrează nici viața.

Constantin Brâncuși


Jean Cassou spunea despre Brâncuși că a fost “unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor” iar, Sculptorul Henry Moore scria despre artistul nostru: “Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure”.

Cine n-a auzit de Poarta Sărutului sau de  Coloana Infinitului? Lucrările se află tocmai la Tg-Jiu și pot fi văzute și vizitate de fiecare dintre noi. Mai puțin cunoscute sunt poate lucrări ca și Domnișoara Pogany sau Pasărea în văzduh, catalogate de mulți ca fiind abstracte. Însuși autorul le-a răspuns acestora: “Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor.”

Se năștea pe 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, având o copilărie marcată de plecări de acasă dar și de ani de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. Ca și artist își șlefuiește  îndemânarea urmând Școala de Arte și Meserii de la Craiova și Școala de Belle-Arte de la București.

Era caracterizat ca fiind jovial și bonom, având însă o personalitate complexă, pe care, puțini s-au putut lăuda că au cunoscut-o și înțeles-o pe deplin. Era interesat de diverse domenii, fiind de altfel și un bun violonist. Chiar dacă trăiește mai mulți ani în afara României, țara natală îi rămâne în suflet, fiind preocupat de folclorul și mitologia română. Atelierul său de la Paris era organizat după tiparul unei case țărănești românești, mobila fiind construită tocmai de către artist din lemn. Obișnuia să-și gătească singur, de obicei feluri tradiționale românești cu care îi servea și pe invitații săi. Printre personalitățile internaționale incluse în cercul său de prieteni, se numără Ezra Pound, Henri Pierre Roche, Guillaume Apollinaire, Pablo Picasso, Man Ray, Marcel Duschamps sau Henri Rousseau. Bineînțeles că, si români celebri s-au bucurat de aprecierea sa: George Enescu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Panait Istrati, Traian Vuia, Eugen Ionesco, Emil Cioran sau Paul Celan.

Una dintre primele lucrări care a uimit prin acuratețea execuției este Ecorșeul, realizată de-a lungul a doi ani de zile cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota. Datorită preciziei lucrării, se realizează câteva copii, care vor fi  folosite în școlile de medicină românești.

Ecorșeul

A face aici apologia operei lui Brâncuși, nu constituie obiectul acestui articol, și nici nu prezint această calitate, voi enumera însă câteva din cele mai celebre lucrări: Ecorșeu, Carol Davila, Orgoliu, Cap de copil, Supliciu, Sărut, Cumințenia pământului, Somnul, Danaida, Baronesa RF, Muza adormită, Rugăciune, Pasărea măiastră, Domnișoara Pogany, Principesa X, Pasărea de aur, Începutul lumii, Pasărea în văzduh.

Cea mai faimoasă lucrare a sa, o reprezintă însă, ansamblul sculptural de la Tg-Jiu. Acesta este format din trei elementre structurale, dispuse pe aceeași axă orientată de la apus la răsărit și reprezintă un omagiu adus eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

Masa Tăcerii este lucrată în calcar și reprezintă masa luată de către combatanți înaintea confruntării.

Spre Masa Tăcerii

Masa Tăcerii

Poarta Sărutului străjuiește intrarea Parcului Municipal din Tg-Jiu și este construită din piatră poroasă adusă de la cariere din împrejurimi, prezentând dimensiunile: Lățime – 6,45m, Înălțime – 5,13m, Grosime – 1,69m. Amplasarea s-a făcut în 1937, urmând ca monumentul să fie finalizat la 20 septembrie 1938. Are forma unui arc de triumf și reprezintă triumful vieții asupra morții.

Mircea Eliade spunea: “Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pildă Poarta, care împlinește în viața poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viața insului. Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viață, în viața reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, și pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcașul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, și poarta rămâne mai departe, cu un om mai puțin, să vegheze alte nașteri, alte nunți, alte morți“.

Poarta Sărutului

Coloana Infinitului finalizează ansamblul la capătul unei linii ce măsoară 1275m. Are o înălțime de 29,35m, alcătuită din 15 module octaedrice, iar inaugurarea ei are loc la  27 octombrie 1938. Coloana reprezintă o stilizare a monumentelor funerare din sudul României și inițial purta numele Coloana Recunoștinței fără Sfârșit fiind închinată eroilor din Primul Război Mondial.

Coloana Infinitului

Artistul se stinge din viață la 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani, la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse al capitalei franceze. A lăsat în urmă peste 1200 de fotografii și 215 sculpturi. A fost considerat reprezentant al artei burgheze motiv pentru care a fost renegat de guvernul comunist, aceștia intenționând chiar să demoleze Coloana Infinitului în anii ’50. A încercat să doneze o parte din opera sa țării natale, fiind însă refuzat de același guvern comunist, o donează statului francez cu condiția ca atelierul său să fie reconstruit așa cum l-a lăsat la moartea sa. Atelierul reconstruit este deschis publicului și se găsește pe strada Rambuteau, în apropierea Centrului Pompidou, la Paris.

Advertisements

2 thoughts on “Iată, dacul!

  1. Laurean

    Cum a reuşit Brâncuşi sa devină un sculptor atât de apreciat pe plan mondial? Simplu, pentru ca a avut acces la imagini şi forme necunoscute planului material în care trăim; a putut vedea esenţa sculpturii, de acolo aducandu-ne şi nouă o mică părticică pe care a materializat-o în piatră. A reuşit sa scoată la suprafaţă fiinţa din interiorul materiei, “făcând piatra să cânte pentru Omenire”, după cum spunea el însuşi. Îi rămânem recunoscători pentru că ne-a oferit o altă dimensiune a formelor deloc abstracte cum sustin mulţi, ci mai reale decât realitatea ce ne încojoară.

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s